Limba română

Acțiunea se desfășoară pe două planuri paralele, al țăranilor și intelectualității rurale, care conferă impresia de monografie a lumii înfățișate. Personaje aparținând celor doua planuri sunt prezentate în scena simbolica de la începutul romanul o hora a soartei (Nicolae Manolescu). Acțiunea romanului începe într-o zi de duminica, care locuitorii satului Pripas se afla la hora, în curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea.

În centrul acțiunii stă personajul Ion, țăran sărac care vrea sa aibă repede mult pământ. Hotărârea lui Ion de a o lua la joc pe Ana cea bogata, deși o place pe Florica cea săraca, marchează începutul conflictului. Venirea lui Vasile Baciu, tatăl Anei, și confruntarea verbala cu Ion, pentru ca sărăntocul umbla să-i ia fata promisa altui țăran bogat George Bulbuc, constituie intriga romanului. Rușinea pe care Vasile i-o face la hora, în fata satului, va stârni dorința de răzbunare a flăcăului, care la rândul sau îl va face pe chiabur de rușinea satului, lăsând-o pe Ana însărcinată pentru a obține pământul ca zestre.

Ion îl forțează astfel pe Vasile Baciu să accepte căsătoria. La nunta cu Ana, Ion își dă seama că tot pe Florica o iubește. În plus, el nu-i cere acte socrului pentru pământul – zestre, și simțindu-se înșelat, încep bătăile și drumurile Anei de la Ion la Vasile. Preotul Belciug mediază conflictul dintre Ion și Vasile, în care „biata Ana nu este decât o victimă tragică”. Sinuciderea soției nu-i trezește regrete sau conștiința vinovăției, pentru că în Ana, iar apoi în Petrișor, fiul lor, nu vede decât garanția proprietății pământurilor. Nici moartea copilului nu-l oprește din drumurile lui după Florica, măritata acum cu George, astfel că deznodământul este previzibil. George îl omoară pe Ion și este arestat, Florica rămâne singura, iar averea lui Ion revine bisericii.

În celalalt plan, rivalitatea dintre preot și învățător pentru autoritate în sat este defavorabilă celui din urma. El are familie: soție, un băiat, poetul visător Titu, și doua fete de măritat, dar fără zestre, Laura și Ghighi. În plus, casa și-o zidise pe lotul bisericii, cu învoirea preotului. Cum relațiile dintre ei se degradează, pornind de la atitudinea lor fata de faptele lui Ion, învățătorul se simte amenințat. Mărturisirea lui Ion că învățătorul i-a scris jalba determina conflictul celui din urma cu autoritățile austro-ungare și problemele sale de conștiință națională. Accepta inutil compromisul, votându-l pe candidatul maghiar la alegeri. Preotul Belciug este un caracter tare. Rămas văduv încă de tânăr, se dedica total comunității. Visul său de a construi o biserică noua în sat este urmărit cu tenacitate, iar romanul se încheie cu petrecerea poporului prilejuita de sfințirea bisericii.