Dacă s-a făcut o monografie a lui Bismarck, de ce n-am face și noi o moftografie a lui dom Paladu ?

Orice ar zice Istoria, Bismarck n-a avut mai multă greutate decit dom Paladu, care chiar la sfîntu Gheorghe trecut, a venit vre-o zece băniţi
Am zis dar: Haidi să tragem pe dom Paladu in volum, - căci la dumnealui volumul e tot.
În paginile ce urmează, cititorii vor găsi istoria naturală a eroului nostru.
Cu o energie curat demnă de o cauză mai bu­nă, am cules tot ce am găsit mai solid, mai serios și mai umoristic despre acest distins bărbat.
Eră păcat, atîtea scîntei de geniu, toate inspi­rate de abdomenal, de manierele, de caracterul, de principiile, de inteligenţa și de morala lui dom- Paladu, să se piardă pe la cele patru vinturi.
Noi le-am colecţionat cu drag, - cele mai mul­te fiind operele noastre proprii, - căci am pus în ele o parte din inima noastră.
Nu s-ar crede, și totuși noi iubim pe dom Paladu ca pe un prunc al nostru, prunc prea de tot durd și cu cămășuţa prea de tot compromisă.
ÎI iubim, pentru că am pus în el valuri de cerneală și scîntei din suflet.
G. D. Pallade eră un avocat de a zecea mînă, secretar fără importanţă și fără șoșoni-galoși, al d-lui Petrache Grădișteanu.
El mergea la tribunal, mai tîrziu a mers și-n politică, pledă la bară, vorbea prin întruniri, s-a ales deputat, a ajuns chiar ministru, - dar toate acestea nu l-au putut aduce la înălţimea unei individualităţi caracteristice.
Avocaţi sînt atîţiea, deputaţii se aleg așa de ușor, miniștrii sunt atît de nuli în zilele noastre democratice, — încît dom’ Paladu ar fi putut rămine multă vreme un necunoscut pentru Istorie, de n-am fi fost noi.
Da, o spunem fără falsă modestie: noi am făcut din dom’ Paladu aceea ce este astăzi.
Avea numai origine, şi i-am dat originalitate; avea numai abdomen, şi l-am făcut abdominabil!
Din înghesuiala gloatelor de politiciani, noi l-am scos la iveală l-am ridicat la rangul de personaj.
Dac-am vroi să punem şi mai bine punctele pe i, am putea zice că am făcut din dom’ Paladu, pentru lumea ţivilă, aceea ce am făcut din Moş Teacă pentru lumea cazonă.
Dom’ Paladu este Moş Teacă ţivil, Moş Teacă teribil, care se amestecă la Domenii, la Justiţie, la Finanţe, Moş Teacă a-tot-ştiutor, capabil să înveţe pe peşti ocenia, să poarte pe piele robă in loc de flanelă iegăr, să rezolve „difiţitu” bugetar cu tabla lu ăla... lu Pitagora!
Dom’ Paladu aşa zugrăvit este azi un tip special al României ; de acuma încolo el aparţine ţărei, el este al Istoriei.
G. D. Pallade ar fi rămas în praful uitărei, Dom’ Paladu stă deasupra ca-caimacu !
Graţie muncei noastre de trei ani, putem zice azi că Dom’ Paladu este aşa de popular, — sau populer”, — încît „G. D. Pallade” a dispărut din limbajiul romînesc, ca o terminologie ce nu mai corespunde la nimic, - şi toată lumea cu­noaşte pe erou sub numele de “Dom’ Paladu”.
Dom’ Paladu la abdomenii. Dom’ Paladu cu palanţa justiţiei. Dom’ Paladu la ichilibrajul buge­tar, Dom’ Paladu la Zdrafcu, Dom’ Paladu în tramcal, Dom’ Paladu la fratele Berechet ; - iar G. D. Pallade nicăieri.
Dom’ Paladu a-ntunecat aşă de groaznic pe Gm D. Pallade, încât G. D. Pallade se mai păs­trează azi doar în lumea oficială, în coloanele Monitorului Oficial.
Dar şi acolo îi stă aşa de rău şi stă aşa de şubred, încît amicul nostru Costică Iliescu, directorul Monitorului, îi zice în particular (cum ar fi la „ p a r t e a neoficială") tot Dom' Paladu.

Cind lucrurile stau cum spuserăm pîn’aci, cum voiţi să nu iubim pe Dom’ Paladu?
În judecata lui meschină, Dom’ Paladu şi-o fi închipuind că noi îl urîm. El nu ştie, - biet cap de întrunire pe culori! - că avem pentru dînsul cel mai cumplit amor.
Cum Cervantes iubia pe D'on Quichotte, cum Victor Hugo iubia Măgarul, cum poporul iubeşte pe Nastratin Hogea, tot astfel noi avem un Ţel
de iubire plină de pietate pentru Dom’ Paladu.
El reprezintă zile de tortură, sufletească, nopţi de nedormire, - atîtea şi atîtea ore de zbucium în căutarea unei noi blestemăţii.
Toma Blîndu, tramcalul, Niţâ Berechet, iahnia de minătărci, — toate acestea ne costă muncă sufletească, muncă creatoare, - ceva din inima noastră.
Tot ce se vede în paginele următoare, epopeea vieţei lui Dom’ Paladu, este un capitol, - şi poate din cele mai interesante, - ale istoriei politice si morale a Romîniei la sfîrșitul veacului XIX. .
Oferim contemporanilor noştri această operă, cu toată francheţa, - ca să mediteze asupra ei, şi nu numai să rîda, căci nu e numai de rîs.