Istoric, scriitor, politician și genealogist român.

Radu Rosetti (n. 14 septembrie 1853, Iași - d. 12 februarie 1926) a fost un scriitor, politician, istoric și genealogist român.

Părinții săi au fost Logofătul Răducanu Rosetti și domnița Aglae Ghica, fiica domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut la Căiuți și Pralea (lângă Onești), la moșia părinților săi. Studiile și le-a făcut în Elveția și Franța, a obținut bacalaureatul în științe în 1873. Întors în țară după moartea tatălui său, Radu Rosetti va prelua moșia de la Căiuți. În 1888 este nevoit să înstrăineze moșia și se mută la Târgu Ocna, în fosta casă a lui Costache Negri, apoi la Bacău. S-a căsătorit la 9 iulie 1876 cu Smaranda (Emma) Bogdan. Împreună au avut 4 copii: Radu (istoric, general), Henri (licențiat în drept), Eugeniu (ziarist, călător pasionat) și Magdalena (căsătorită Beldiman). A avut o carieră politică scurtă, fiind prefect de Roman (1889) și Brăila (1892), deputat în mai multe legislaturi, director general al închisorilor (1895), director al departamentului „Lucrări speciale și istorice” în Ministerul de Externe, membru în delegația pentru stabilirea frontierelor cu Ungaria. Bun povestitor, fin, ironic și cu umor a publicat studii de istorie, genealogie, istorie socială, comentarii politice și pagini de literatură în volume și în prestigioase publicații ale vremii. „Cu paloșul”, romanul său de debut, s-a bucurat de un mare succes de public, fiind premiat în 1906 de către Academia Română

În 1995 se caută un nume pentru Biblioteca Municipală din Onești. Din galeria personalităților care au avut legătură cu spiritualitatea oneșteană, a fost ales numele lui Radu Rosetti, „boier moldovean, tihnit, cu acea tihnă pe care un străin n-o poate înțelege decât trăind într-un târg din Moldova, având obiceiuri zilnice, pe care le îndeplinea cu religiozitate, ca pe un ritual, neatent la lucrurile din jur, cu gândul dus aiurea, altminteri disciplinat în muncă, impunând și copiilor o ordine de care el însuși nu se simțea capabil, bun povestitor, fin, ironic și cu umor ( alte calități pe care numai un spirit moldovenesc le poate înmănunchia ). Radu Rosetti era așa. Și așa era pentru că aceste daruri constituiau zestrea lui genetică, la care se adăugaseră educația, instrucția și experiența de viață” (Maria Magdalena Szekely).

Prin Hotărârea 179/ 22 dec. 1995 a Consiliului Județean Bacău se atribuie Bibliotecii Municipale din Onești denumirea „Radu Rosetti”, completându-se astfel demersul conducerii Bibliotecii și al administrației locale. Recunoașterea Rosetteștilor ca fii ai Oneștilor și ai împrejurimilor a condus la extinderea cercetărilor referitoare la trecutul cultural al zonei. Descendenții familiei Rosetti au răspuns tuturor invitațiilor venite din partea bibliotecii, participând la simpozioane și colocvii și făcând neprețuite donații de documente. Cei care locuiesc în țară sunt, ori de câte ori este posibil, la Onești : doamna Elisaveta Varlam (fiica generalului Radu R. Rosetti), domnul Ion Varlam, diplomat al Școlii Franceze de Științe Politice (strănepot al lui Radu Rosetti) și domnul Radu Beldiman (nepot al lui Radu Rosetti), iar cei domiciliați în străinătate (Ștefan J. Fay) trimit documente, lucrări personale și mărturii despre Onești. Împreună cu volumele semnate Radu Rosetti, Radu R. Rosetti, Ștefan J. Fay existente deja în bibliotecă, aceste donații au alcătuit Colecția Rosetti.